Blog personal. Despre managementul proiectelor, antreprenoriat, drept, economie şi relaţii internaţionale, cărţi, filme,
oameni şi locuri.

Personale
Cum să înveți pentru examene: 10 sfaturi

Cum să înveți pentru examene: 10 sfaturi

Anul trecut în perioada aceasta îmi făceam curat pe birou, îmi aranjam cărțile pentru ultimul semestru la Drept și încercam să îmi fac curaj să mă apuc serios de învățat, pentru că îmi doream să iau licența și mult-temutele examene de admitere în profesie (examenul de admitere la Institutul Național al Magistraturii,  examenul de admitere...
Multe luni și un examen - partea a II-a

Multe luni și un examen – partea a II-a

“I write to give myself strength. I write to be the characters that I am not. I write to explore all the things I’m afraid of. ” ― Joss Whedon Nu am găsit un mod mai bun de a începe postul ăsta, așa că în loc de introducere am ales citatul de mai sus, care descrie...
Multe luni si un examen

Multe luni si un examen

Mâinile îmi tremurau încercând să mă concentrez la barem și să bifez corect – greșit pe foaie. 1- bun; 2 – bun; 45 – greşit; 46 – bun; 90 – greșit; 100 – bun… Apoi m-am așezat pe o bordură din curte și am respirat adânc încercând să realizez corect unul dintre cele mai importante...

Despre drept și alte filosofii

-Uau, ce interesant e ce înveți tu aici la Criminologie! Și bunicul meu spunea mereu că o să mă fac “avocată”, pentru că vorbeam mult și țineam neapărat să am dreptate, două calități (??) pe care le descopăr nu tocmai cu încântare la mine din când în când, mai ales când sunt supărată, și am...
Lecţii învăţate şi alte filosofii

Lecţii învăţate şi alte filosofii

Pentru că aşa îi stă bine unui posesor de blog la final şi început de an, am zis să scriu un post. Probabil în speranţa că, dacă încep anul aşa, voi scrie mai des, deşi, a scrie mai des nu intră pe lista de anul acesta. Asta şi pentru că lista de anul acesta e...

Drum bun, Buni!

Aveam 2-3 ani şi un casetofon de ultimă generaţie. Când s-a terminat caseta şi trebuia întoarsă, a spus că nu ştie cum să facă asta. M-am ridicat şi, mişcându-mi fundul mic ostentativ stânga-dreapta, m-am dus să întorc caseta. Am dat din mână şi am spus “Ah, bătrână şi proastă!”. Nu ţin minte acel moment şi...
Omul în căutarea sensului vieţii

Omul în căutarea sensului vieţii

Totul ne poate fi luat, mai puţin un lucru: a alege atitudinea pe care o adoptăm în diferite împrejurări. – Viktor E. Frankl Ştiu de vorbele lui  încă dinainte să ştiu cine e, dintr-o perioadă în care îmi plăcea să colecţionez cărţi de citate celebre – un fel de pastile de înţelepciune din care câte...
Despre sinceritate şi alţi demoni

Despre sinceritate şi alţi demoni

Zilele acestea am primit provocarea de a mai scrie pe blog. E cam gol pe aici, pentru că am spus mereu că o să îl păstrez pentru lecţiile pe care le învăţ şi care ar putea fi de folos nu doar pentru mine, ci şi pentru alţii, pentru alţi “învăţăcei într-ale vieţii”. Nu ştiu cât...
3 ani de ASAGRI

3 ani de ASAGRI

Pe 24 noiembrie, acum trei ani, Asociaţia ASAGRI a primit personalitate juridică. Acum trei ani ne întâlneam în sălile şi pe coridoarele facultăţii şi puneam la cale înfiinţarea unei organizaţii a tinerilor pasionaţi de geopolitică şi relaţii internaţionale. Visam la un site de analize scrise de tineri ca şi noi, conferinţe, o şcoală de vară...
La final de masterat

La final de masterat

Şi aşa au zburat doi ani de masterat. Spuneam în primul post din acest an că îmi plac începuturile: prima zi a anului, prima propoziţie de pe o pagină goală, prima sarcină dintr-un proiect, pentru că văd în ele posibilităţile infinite ale lucrului neîmplinit. Sfârşiturile îmi plac mai puţin. Pentru că sunt pline de “dar dacă” şi...
24

24

Adio 23, Bun venit 24! Aş avea multe să vă povestesc despre viaţa la 24 de ani. E cu suficiente drumuri în urmă, care îmi dau o idee despre cine sunt, şi cu multe drumuri în faţă, care mă fac să mă mai întreb cine aş vrea să fiu. Cu suficiente cicatrici pe genunchi şi...
Despre fericirea relativă, compromisuri şi momentul în care decidem să plecăm

Despre fericirea relativă, compromisuri şi momentul în care decidem să plecăm

Aveam 20 de ani când am învăţat, cu preţul unei iubiri de liceu pe care am insistat să o prelungesc puţin prea mult, despre ceea ce aveam să numesc de atunci înainte “conceptul fericirii relative”. Ideea e simplă: fiecare persoană e diferită, iar aşteptările şi speranţele sale vis-a-vis de viaţă, de la cele mai elementare...